{"id":715,"date":"2015-01-02T12:23:35","date_gmt":"2015-01-02T12:23:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.sestras.ro\/?page_id=715"},"modified":"2016-07-30T16:42:44","modified_gmt":"2016-07-30T16:42:44","slug":"povestile-bunicilor","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.sestras.ro\/?page_id=715","title":{"rendered":"Ioanichie"},"content":{"rendered":"

\u00a0Ioanichie Druhora<\/strong><\/span><\/h1>\n

 <\/p>\n

\"Ioanichie<\/a><\/p>\n

Cuvinte cheie: Ioanichie Druhora<\/strong>, Baica, Hida, revolu\u021bia de la 1848, Ardeal<\/strong><\/span>
\n<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bunicii sunt darul lui Dumnezeu pentru nepo\u021bi. Ce frumos cre\u0219te un copil care are \u0219ansa de a se bucura de grija \u0219i dragostea bunicilor\u2026 C\u00e2t sunt de frumoase, \u00eendr\u0103gite \u0219i cum r\u0103m\u00e2n neuitate pentru totdeauna pove\u0219tile acestora. Ce privilegiu s\u0103 ai o copil\u0103rie \u00een care s\u0103 te bucuri de bunici care au ce povesti\u2026 Chiar dac\u0103 uneori, cresc\u00e2nd, nu-\u021bi mai po\u021bi explica sau p\u0103trunde amintirea unor pove\u0219ti, detalii sau t\u00e2lcuri din acestea, cu toate c\u0103 ele \u021bi s-au \u00eentip\u0103rit at\u00e2t de bine \u00een memorie. Nu de alta, dar pove\u0219tile respective \u021bi-au fost repetate \u0219i detaliate la nesf\u00e2r\u0219it, pentru c\u0103, evident, bunicul nu-\u0219i poate refuza nepotul avid de a afla mai multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri sau am\u0103nunte (\u201cMai spune-mi, mai spune-mi<\/i>\u2026\u201d).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum s\u0103 mai ui\u021bi vreodat\u0103 aventurile t\u00e2n\u0103rului Zaharia, dezrad\u0103cinat de locurile natale (Baica \u2013 Hida) din cauza lipsurilor, ajuns la 15 ani \u00een minele de la Lupeni \u2013 Vulcan unde a lucrat din greu \u0219i a avut parte de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri extraordinare. Care tr\u0103ie\u0219te unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia din 1918 \u00eentr-unul din punctele \u0219i momentele de foc ale istoriei na\u021bionale, \u00een<\/span> Valea Jiului, <\/span>\u00een timpul grevelor minerilor \u0219i conflictelor dintre g\u0103rzile rom\u00e2ne\u0219ti, s\u0103se\u0219ti \u0219i anarhi\u0219ti, respectiv trecerea de la administra\u0163ia austro-ungar\u0103 la cea rom\u00e2neasc\u0103. Vremuri tulburi, \u00een care \u201cbutoiul cu pulbere\u201d, conflictul dintre armata rom\u00e2n\u0103 \u0219i gardi\u015ftii pl\u0103ti\u0163i cu 30 de coroane pe zi, descris de bunic \u00een pove\u0219tile repetate la nesf\u00e2r\u0219it pentru nepotul surescitat de curiozitate, era greu de \u00een\u021beles. \u201cTat<\/i>\u0103-bun<\/i> (numele pentru bunic \u00een zon\u0103), dar cine cu cine <\/i>\u02bb\u021bine<\/i>\u02bc? <\/i>(rom\u00e2ni, unguri, sa\u0219i\u2026; mineri, grevi\u0219ti, anarhi\u0219ti, agitatori, r\u0103zvr\u0103ti\u021bi, cocardele ro\u0219ii, armat\u0103, poli\u021bie, jandarmerie, popula\u021bia care avea arme \u0219i muni\u021bie\u2026)\u201d. Copilul transforma povestea \u00een imagini, \u00een care vedea aievea luptele dintre solda\u021bii din companiile de v\u00e2n\u0103tori \u015fi plutoanele de mitraliori, cu r\u0103zvr\u0103ti\u021bii cu cocarde ro\u0219ii \u0219i anarhi\u0219ti\u2026 Lupt\u0103, haos, arme, muni\u021bii\u2026, iar bunicul era un adev\u0103rat Gavroche\u2026<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce impresionante erau pove\u0219tile \u00een care bunicul Zaharia, devenit poli\u021bist \u00een Clujul de la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al doilea deceniu al secolului trecut, f\u0103cea o fresc\u0103 a Clujului interbelic. Era greu pentru un copil s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 accentuarea atitudinii na\u0163ionaliste a tinerilor rom\u00e2ni \u0219i antisemitismul mi\u015fc\u0103rilor studen\u0163e\u015fti din acea perioad\u0103, \u00eens\u0103 eforturile bunicului de a-i salva pe tinerii evrei din m\u00e2inile studen\u021bilor care voiau s\u0103 le taie perciunii (?) mi se p\u0103reau acte de eroism, chiar dac\u0103 sim\u021beam \u0219i o not\u0103 de umor \u00een timpul povestirilor. Parc\u0103 \u00eemi imaginam vechile localuri \u0219i mici restaurante frecventate de studen\u021bi, discu\u021biile aprinse p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte \u0219i tulbur\u0103rile studen\u0163e\u015fti antiseminte, sub lozinca \u201cNumerus clausus<\/i>\u201d, pentru limitarea num\u0103rului \u02bbjidanilor\u02bc \u00een facult\u0103\u021bi, \u0219coli, profesiuni libere etc., la un num\u0103r propor\u021bional cu num\u0103rul evreilor fa\u021b\u0103 de cel al rom\u00e2nilor din \u021bar\u0103\u2026 \u0218i alerg\u0103turile studen\u021bilor pe str\u0103du\u021bele \u00eentunecate \u0219i \u00eenguste ale Clujului… \u201cTat<\/i>\u0103-bun, dar <\/i>\u02bbjidovii\u02bc erau r\u0103i? Sau studen\u021bii erau r\u0103i?<\/i>\u201d… Bunicul vorbea cu respect \u0219i de \u02bbmarii oameni\u02bc ai Clujului, pe unii dintre ei ajung\u00e2nd s\u0103-i cunoasc\u0103 direct. Ce mult \u00eel admira \u0219i ce imagine frumoas\u0103 avea despre Iuliu Ha\u021bieganu, renumitul profesor d\u00e2ndu-le dispozi\u021bie fetelor din cas\u0103 ca \u02bbdomnul poli\u021bist\u02bc s\u0103 fie invitat \u00eentotdeauna c\u00e2nd era \u00een zon\u0103 la mas\u0103, sau m\u0103car la o cea\u0219c\u0103 de ceai, ca un oaspete de seam\u0103. Bunicul a renun\u021bat greu la Cluj, pentru a se re\u00eentoarce acas\u0103, la Baica, unde trebuia \u02bbs-o ia \u00een grij\u0103\u02bc pe m\u0103tu\u0219a sa, care nu avea urma\u0219i (\u02bbdatul de suflet\u02bc fiind un obicei care nu putea fi refuzat). S-a c\u0103s\u0103torit cu Maria, \u0219i-au ap\u0103rut copiii (Anisia, mama mea, 1932) \u0219i Gheorghe (unchiul meu, 1941, cel care mi-a fost profesor de biologie \u0219i mi-a insuflat dragostea pentru \u0219tiin\u021bele naturii; so\u021bia sa, Onorica, mi-a fost \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare; era deosebit de exigent\u0103, dar un dasc\u0103l excep\u021bional).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 nepotul \u201cera bun\u201d, r\u0103splata cea mai mare era \u02bbcutia cu medalii\u02bc\u2026 Pe care bunicul o scotea rar din ascunz\u0103toare, pentru c\u0103 era un secret care trebuia p\u0103strat cu mare grij\u0103\u2026 Nimeni nu trebuia s\u0103 \u0219tie c\u0103 a primit cele mai importante medalii pentru eroismul din timpul r\u0103zboiului. Cu c\u00e2t era curiozitatea mea mai mare, cu at\u00e2t era mai secretos bunicul. Vorbea greu, despre locuri \u00eendep\u0103rtate, despre ierni teribile, cu z\u0103pezi \u0219i geruri n\u0103prasnice, criv\u0103\u021b \u0219i foamete, nop\u021bi albe, cu armate care se lupt\u0103 pe via\u021b\u0103 \u0219i moarte, atacuri \u0219i respingeri, obuze, explozii, \u00eempu\u0219c\u0103turi, mor\u021bi, r\u0103ni\u021bi\u2026 Voiam s\u0103 aflu mai mult, voiam s\u0103 \u00een\u021beleg. Cel\u0103lalt bunic, Aurel, nu m\u0103 ajuta mai mult\u2026 \u00cemi povestea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri la fel de tulburi, \u00eentunecate, despre lupte terifiante, oameni sf\u00e2rteca\u021bi de obuze, degera\u021bi din cauza gerului, fl\u0103m\u00e2nzi, bolnavi, care se v\u0103ietau de moarte\u2026 Cu spaima de-a nu-\u0219i mai vedea niciodat\u0103 familiile, p\u0103rin\u021bii, so\u021biile, copiii\u2026 “Dar voi cu cine-a\u021bi \u021binut? De ce-ai \u021binut cu ei? E<\/em><\/span>rau mai buni?<\/em><\/span>“… <\/em>Degeaba \u00eencercau b\u0103tr\u00e2nii s\u0103 explice (“Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri…<\/em>“), pentru copil, bunicii erau ‘deasupra’ tuturor…
\n<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu \u00een\u021belegeam\u2026 De ce unul ajungea \u00een timpul r\u0103zboiului p\u00e2n\u0103 la Odessa \u0219i altul \u00een mun\u021bii Tatra? Cum se poate s\u0103 fie doi oameni din acela\u0219i sat (un mic s\u0103tuc din Ardeal) \u00een armate diferite, care lupt\u0103 \u00een tabere, pe fronturi diferite? De ce era r\u0103zboi, pentru ce se luptau, cine, ce c\u00e2\u0219tiga? Ce voiau s\u0103 c\u00e2\u0219tige? \u201cCare erau cei buni? Ceilal\u021bi erau r\u0103i<\/i>?\u201d. Cum putea bunicul, urma\u0219 de-al martirului Ioanichie, mort \u00een chinuri cumplite, s\u0103 lupte al\u0103turi de unguri, cei ce l-au ucis pe Ioanichie, \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 onoruri de la ei? (La b\u0103tr\u00e2ne\u021be, \u00een Hida, bunicul a vrut s\u0103 cumpere o p\u00e2ine proasp\u0103t\u0103. V\u00e2nz\u0103torul, ungur, s-a \u00eentors spre nevast\u0103-sa \u0219i i-a spus \u00een ungure\u0219te, batjocoritor, c\u00e2teva lucruri jignitoare despre b\u0103tr\u00e2nul \u02bbnebun\u02bc, care are preten\u021bii (pe vremea aceea, \u0219i p\u00e2inea era pe cartel\u0103)\u2026 R\u0103spunsul a venit prompt, <\/span>\u00een ungure\u0219te, spre spaima v\u00e2nz\u0103torului<\/span>: un om care a primit <\/span>medalia pentru fapte de bravur\u0103 pe front acordat\u0103 numai ofi\u021berilor unguri, <\/span>nu-i permite unui ungur s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de el. Din acel moment, bunicul era a\u0219teptat cu cea mai bun\u0103 p\u00e2ine, \u0219i era invitat permanent la \u02bbsepareul\u02bc din restaurant, la \u02bbun pahar\u02bc).<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sim\u021beam c\u0103 \u00eentre bunici era o anumit\u0103 re\u021binere\u2026 Cred c\u0103 nu puteau trece peste unele orgolii vechi, dar \u0219i peste amintirile marcante din r\u0103zboi. Cel pu\u021bin, nu am reu\u0219it niciodat\u0103 s\u0103-i fac s\u0103 vorbeasc\u0103 despre r\u0103zboi \u00eempreun\u0103, s\u0103-mi r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri, s\u0103-mi explice\u2026 Ce \u00eenseamn\u0103 totu\u0219i via\u021ba, destinul\u2026 Bunicul Aurel a r\u0103mas prieten pe via\u021b\u0103 cu Ioan, bunicul so\u021biei mele Adriana, care l-a adus de pe front, mai mult mort dec\u00e2t viu, tocmai din Cehoslovacia. I-a fost recunosc\u0103tor toat\u0103 via\u021ba pentru c\u0103 l-a sc\u0103pat de la moarte, gata s\u0103 se jertfeasc\u0103 numai s\u0103-l salveze, chiar dac\u0103 am\u00e2ndoi credeau c\u0103 nu mai scap\u0103 (era bolnav de tifos \u0219i extrem de sl\u0103bit; nu erau medicamente, iar drumul spre cas\u0103 a fost epuizant \u0219i plin de pericole). Bunicul Aurel a fost extrem de fericit de c\u0103s\u0103toria noastr\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 a\u0219a a fost scris\u2026 Bunicul Zaharie la fel, iar c\u00e2nd a venit Paul pe lume spunea c\u0103-l va \u00eenv\u0103\u021ba tot ce \u0219tie \u0219i-i va spune istoria adev\u0103rat\u0103 (?)\u2026 A r\u0103cit r\u0103u a\u0219tept\u00e2ndu-ne afar\u0103 s\u0103 venim de la Cluj, s\u0103 ne deschid\u0103 poarta, ner\u0103bd\u0103tor s\u0103-l vad\u0103 pe Paul\u2026 A f\u0103cut pneumonie \u0219i a murit \u00a0la c\u00e2teva zile, l-am g\u0103sit diminea\u021ba \u00een camera lui, sprijinit cu coatele de pat, \u00een picioare\u2026<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bunicul a murit \u00een picioare! P\u0103rea c\u0103 nu \u0219i-a terminat pove\u0219tile, \u0219i vrea s\u0103-mi mai spun\u0103 una\u2026 Am rev\u0103zut \u0219i retr\u0103it \u00eentr-o clip\u0103 toate pove\u0219tile lui\u2026 Momentele \u00een care un copil a\u0219tepta ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 ajung\u0103 la casa bunicului de la marginea B\u0103icii\u2026 S\u0103-i asculte cu venera\u021bie pove\u0219tile\u2026 S\u0103 se plimbe prin gr\u0103dina frumoas\u0103, cu iarb\u0103 \u0219i flori de c\u00e2mp proaspete, mirositoare \u0219i ame\u021bitor de frumoase, \u00een p\u0103m\u00e2ntul \u00een care bunicul a g\u0103sit \u00eengropate vestigii din vremea dacilor, dar \u0219i un pumnal roman, sau bombe din timpul r\u0103zboiului\u2026 Din gr\u0103din\u0103 se trecea \u00eenspre o zon\u0103 de vis, valea urc\u0103toare a p\u00e2r\u00e2ului B\u0103icu\u021ba, de o incredibil\u0103 frumuse\u021be natural\u0103, care ducea spre poienile cu cocoro\u021bele (narcise) \u0219i p\u0103durile Jern\u0103ului\u2026 La doi pa\u0219i de gr\u0103dina bunicului, pe partea dreapt\u0103 a p\u00e2r\u00e2ului era pe\u0219tera s\u0103pat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103, despre care copiii \u0219tiau numeroase legende, care se vedea din vale ca o gaur\u0103 neagr\u0103, amenin\u021b\u0103toare, pe peretele st\u00e2ncos \u0219i \u00eenalt, puternic luminat \u0219i sc\u0103ldat de soarele de miaz\u0103zi. M\u0103 uimea at\u00e2t de mult apa rece \u0219i cristalin\u0103 din pe\u0219ter\u0103, pietricelele colorate, multe ro\u0219ietice, care se vedeau pe fundul apei imediat la intrarea \u00een pe\u0219ter\u0103, pic\u0103turile care curgeau din tavanul de piatr\u0103, pleasc\u0103ind puternic \u00een ap\u0103, \u00een lini\u0219tea deplin\u0103 a pe\u0219terii. Pu\u021bin mai departe, pe partea st\u00e2ng\u0103 a p\u00e2r\u00e2ului B\u0103icu\u021ba, se afla renumita F\u00e2nt\u00e2n\u0103 Puturoasa, cu un izvor ve\u0219nic curg\u0103tor, cu ap\u0103 rece \u0219i cristalin\u0103, la poalele unui b\u0103tr\u00e2n dar impun\u0103tor p\u0103r p\u0103dure\u021b. Am\u00e2ndoi bunicii erau de acord c\u0103 nic\u0103ieri \u00een lume nu exist\u0103 o ap\u0103 a\u0219a de bun\u0103 ca cea luat\u0103 direct din izvorul de la Puturoasa, \u00eentr-o ulcior din lut cu \u2018toart\u0103\u2019 \u0219i \u2018\u021b\u00e2\u021b\u0103\u2019 (b\u0103icanii obi\u0219nuiau s\u0103 merg\u0103 de s\u0103rb\u0103tori pe B\u0103icu\u021b\u0103 dup\u0103 ap\u0103 cu ulcioare frumoase, decorate cu motive populare \u0219i sm\u0103l\u021buite)\u2026 Copilul de atunci dorea s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 reasculte la nesf\u00e2r\u0219it, pe \u02bbt\u0103rna\u021b\u02bc, st\u00e2nd \u00een bra\u021bele bunicului, pove\u0219tile despre Ioanichie \u0219i pistoalele lui lungi, cu m\u00e2nere de lemn \u021bintuite, cu care \u201cM\u00e2\u021barul\u201d, urma\u0219ul lui Ioanchie, mergea la v\u00e2n\u0103toare. Cum, mai t\u00e2rziu, bunicul a trebuit s\u0103 le-ascund\u0103 ca s\u0103 nu fie aflate de oamenii noului regim\u2026 Cum a reu\u0219it s\u0103 p\u0103streze sabia curbat\u0103 de husar cu teaca din metal \u0219i cu arm\u0103tura \u00een form\u0103 de potcoav\u0103, dar de teama de a nu fi g\u0103sit\u0103 de autorit\u0103\u021bi, tata a dat-o mai t\u00e2rziu cuiva s-o topeasc\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 cu\u021bite de buc\u0103t\u0103rie din ea… Cum m\u0103 a\u0219tepta \u00een vacan\u021bele de s\u0103rb\u0103tori, cu pere din gr\u0103dina lui, p\u0103strate p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun (niciodat\u0103 n-am mai m\u00e2ncat pere Cur\u00e9 a\u0219a savuroase, untoase \u0219i aromate\u2026), iar mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce-am crescut, cu un pahar rece de vin adus din rezerva special p\u0103strat\u0103 pentru nepo\u021bi (niciodat\u0103 nu mi s-a p\u0103rut un pahar de vin at\u00e2t de bun ca cel f\u0103cut de bunicul; de altfel, \u00een vremea \u00een care pe dealurile \u00eensorite din Baica erau vii, vinul de calitate f\u0103cut de bunicul era renumit). Cum m\u0103 a\u0219tepta \u00een vacan\u021bele mele de licean sau student s\u0103 vin de la Cluj, s\u0103-mi spun\u0103 nout\u0103\u021bile de la radio \u201cEuropa Liber\u0103\u201d sau \u201cVocea Americii\u201d \u0219i eu s\u0103-i spun cum e Clujul \u02bbacum\u02bc, sau cum sunt\/se comport\u0103 studen\u021bii din Cluj\u2026 S\u0103 vorbim despre scriitorii \u0219i c\u0103r\u021bile preferate (\u00eei pl\u0103cea enorm Henryk Sienkiewicz; \u201cPotopul\u201d l-a citit de patru ori\u2026).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cele mai frumoase pove\u0219ti, chiar dac\u0103 se \u00eencheiau trist, r\u0103m\u00e2neau cele despre Ioanichie, precum \u0219i despre moartea lui, care i s-a transmis bunicului de nepotul acestuia, dar o \u0219tia tot satul Baica. Bunicul era foarte m\u00e2ndru \u0219i de nepotul lui Ioanichie despre care \u00eemi spunea pove\u0219ti fantastice. Urma\u0219ul unui erou nu putea fi altfel dec\u00e2t un \u201curia\u0219\u201d, un om cu puteri extraordinare. Iar str\u0103bunul nostru era un astfel de om, cunoscut ca atare de tot satul. Mergea la v\u00e2nat cu pistoalele r\u0103mase de la Ioanichie, avea o putere \u00een m\u00e2ini \u00eenc\u00e2t m\u0103cina \u00eentre degete boabele de gr\u00e2u \u0219i porumb pentru p\u0103s\u0103rile din curte (…). \u00centr-o zi, pe c\u00e2nd era la v\u00e2nat sau la muncile c\u00e2mpului, din p\u0103m\u00e2nt a ie\u0219it un animal ciudat, asem\u0103n\u0103tor unei pisici mari sau c\u00e2ine, de culoare neagr\u0103 (se spune c\u0103 a fost \u201cc\u0103\u021belul P\u0103m\u00e2ntului\u201d…), pe care a reu\u0219it s\u0103-l prind\u0103. L-a sc\u0103pat \u00eentruc\u00e2t animalul l-a zg\u00e2riat foarte r\u0103u, oblig\u00e2ndu-l s\u0103-i de-a drumul \u0219i f\u0103c\u00e2ndu-se nev\u0103zut. Rana s-a vindecat foarte greu, dar din acel moment str\u0103bunul a c\u0103p\u0103tat puteri supranaturale (…): pe orice ran\u0103 punea m\u00e2na, aceasta se vindeca la scurt timp, at\u00e2t la oameni c\u00e2t \u0219i la orice animale. Puterea de vindecare a str\u0103bunului a devenit cunoscut\u0103 cur\u00e2nd \u00een sat, \u0219i apoi, \u00een timp, \u00een toate satele din jur. Numero\u0219i oameni veneau cu r\u0103ni sau diferite boli ca s\u0103-i cear\u0103 ajutorul, de multe ori aduc\u00e2ndu-\u0219i \u0219i animalele bolnave pentru a fi vindecate. A r\u0103mas \u00een con\u0219tiin\u021ba oamenilor ca un om ales, cu un dar aparte, dat de divinitate pentru a-\u0219i ajuta semenii. Porecla lui, \u201cM\u00e2\u021barul\u201d (sau \u201cM\u00e2ciocul\u201d), de la harul pe care l-a c\u0103p\u0103tat c\u00e2nd a prins \u201cc\u0103\u021belul P\u0103m\u00e2ntului\u201d, s-a transmis mai departe (bunicul nu era deloc \u00eenc\u00e2ntat de aceast\u0103 porecl\u0103…). Oricum, poreclele erau un lucru obi\u0219nuit \u00een sat, fiecare b\u0103rbat av\u00e2nd una, acestea transmi\u021b\u00e2ndu-se mai departe, \u02bb\u00een familie\u02bc. Inclusiv cel\u0103lalt bunic, care \u00eei spunea mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, \u201cM\u00e2cioc\u201d \u00een absen\u021b\u0103, era foarte atent s\u0103 nu-i spun\u0103 din gre\u0219eal\u0103 \u00een acest fel \u00een preajm\u0103, cunosc\u00e2ndu-i iu\u021beala m\u00e2niei. Evident, nici bunicul din partea tat\u0103lui nu se prea bucura de porecla mo\u0219tenit\u0103 (\u201cBila\u201d), \u0219i nimeni nu f\u0103cea gre\u0219eala de-ai spune sau m\u0103car de-a folosi cuv\u00e2ntul \u201cbil\u0103\u201d \u00een apropierea sa, fiind \u0219i el cunoscut ca un om aprig la m\u00e2nie.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Revenind la povestea mea preferat\u0103, bunicul \u00eemi repovestea cum Ioanichie, tribun al lui Avram Iancu \u0219i mare lupt\u0103tor pentru drepturile rom\u00e2nilor, a fost prins \u00een 1849 de trupele ungure\u0219ti \u0219i dus la Hida, un puternic centru al g\u0103rzilor na\u021bionale ungure\u0219ti, conduse de Hatfaludy. Ungurii doreau s\u0103-l execute \u00een public, lunea, \u00eentr-o zi de t\u00e2rg de \u021bar\u0103, pentru a da o lec\u021bie rom\u00e2nilor care sus\u021bineau revolu\u021bia lui Avram Iancu. Pentru a-i \u00eensp\u0103im\u00e2nta pe locuitorii satelor de pe Valea Alma\u0219ului, g\u0103rzile ungure\u0219ti preg\u0103tiser\u0103 \u00een centrul localit\u0103\u021bii un adev\u0103rat supliciu pentru Ioanichie, la care urmau s\u0103 fie obliga\u021bi s\u0103 asiste to\u021bi rom\u00e2nii din t\u00e2rg. D\u00e2ndu-\u0219i seama de soarta care-l a\u0219teapt\u0103 \u0219i de impactul pe care l-ar fi avut execu\u021bia sa asupra locuitorilor din satele din jur, c\u00e2nd a ajuns pe podul de peste Alma\u0219, chiar \u00eenainte de a intra \u00een centrul satului Hida, Ioanichie s-a desprins din prinsoarea gardienilor \u0219i a s\u0103rit \u00een apa r\u00e2ului. Era sf\u00e2r\u0219it de iarn\u0103, apa Alma\u0219ului curgea repede, mare, \u00eenvolburat\u0103, cu sloiuri de ghea\u021b\u0103. Pe vremea aceea, valea era \u00eengust\u0103 \u0219i apa Alma\u0219ului ad\u00e2nc\u0103 pe albie, iar datorit\u0103 topirii z\u0103pezii, apa era mult mai mare ca de obicei. Ioanichie era legat de m\u00e2ini \u0219i purta un beche\u0219 de l\u00e2n\u0103 (suman) care, \u00eembibat cu apa rece ca ghea\u021ba, \u00eel tr\u0103gea la fund \u0219i-i \u00eengreuna mult men\u021binerea la suprafa\u021b\u0103 \u0219i \u00eenotul. Imediat dup\u0103 s\u0103ritura sa de pe pod, gardienii au tras cu pu\u0219tile, dar nu l-au nimerit. C\u0103l\u0103re\u021bii s-au \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 cete \u0219i l-au urm\u0103rit pe am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u021bile v\u0103ii Alma\u0219ului, tr\u0103g\u00e2nd cu pu\u0219tile dup\u0103 el. Pentru c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 vale era vegeta\u021bie \u0219i arborii nu le permitea s\u0103 se apropie, c\u00e2\u021biva kilometri l-au urm\u0103rit f\u0103r\u0103 s\u0103-l poat\u0103 prinde sau \u00eempu\u0219ca. Ioanichie era un bun \u00eenot\u0103tor, \u00eens\u0103 apa rece ca ghea\u021ba, greutatea beche\u0219ului \u0219i m\u00e2inile legate \u00eei \u00eempiedicau deplasarea sau un r\u0103gaz \u00een care s\u0103 ias\u0103 din ap\u0103 \u0219i s\u0103 scape de urm\u0103ritori. A reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la Tih\u0103u (\u00eentre Hida \u0219i Tih\u0103u fiind aprox. 20 km), unde \u00een dreptul morii a fost prins cu o cange de c\u0103tre morar, care l-a tras afar\u0103 din ap\u0103 direct \u00een m\u00e2inile urm\u0103ritorilor unguri. Ini\u021bial, g\u0103rzile c\u0103lare au vrut s\u0103-l readuc\u0103 la Hida, \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2lnindu-se pe drum cu alte g\u0103rzi care se \u00eendreptau spre Hida cu c\u00e2\u021biva lupt\u0103tori rom\u00e2ni prin\u0219i \u0219i care urmau s\u0103 fie \u0219i ei executa\u021bi, au renun\u021bat de teama unei r\u0103zmeri\u021be din partea b\u0103icanilor care aflaser\u0103 c\u0103 Ioanichie a fost prins. \u00cen Baica, Ioanichie crease o legiune puternic\u0103, cu oameni devota\u021bi, care f\u0103ceau \u00eempreun\u0103 cu el \u0219i o puternic\u0103 propagand\u0103 \u00een toate satele de pe Valea Alma\u0219ului pentru revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 \u0219i pentru ap\u0103rarea fiin\u0163ei na\u0163ionale. La ie\u0219irea din Chendrea, \u00een drumul spre Rac\u00ee\u0219, lui Ioanichie i s-a simulat un proces, care de altfel era preg\u0103tit la Hida de c\u0103tre Hatfaludy \u0219i trupele sale. Maltratarea \u0219i supliciul s\u0103u au luat sf\u00e2r\u0219it pe Dealul \u0218urii din Chendrea. Lupta lui Ioanichie \u00een revolu\u021bia rom\u00e2nilor din 1848 \u0219i moartea sa din 1849 au f\u0103cut din el un erou care a r\u0103mas \u00een memoria \u0219i con\u0219tiin\u021ba urma\u0219ilor s\u0103i, a b\u0103icanilor \u0219i a tuturor locuitorilor de pe Valea Alma\u0219ului.<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Povestea lui Ioanichie s-a transformat \u00een legend\u0103. Ca toate legendele, \u0219i cea a lui Ioanichie este spus\u0103 \u00een diferite versiuni (dup\u0103 cum reiese din documentele de mai jos), \u00eembin\u00e2nd ca orice poveste realul cu fantasticul, la fel ca pove\u0219tile bunicilor. Am \u00eencercat s\u0103 aflu adev\u0103rul despre Ioanichie \u0219i martiriul s\u0103u. V\u0103 pun la dispozi\u021bie m\u0103rturii furnizate de tehnologia modern\u0103 (internet), cu linkuri spre documentele, respectiv sursele de informare. Desigur c\u0103 r\u0103m\u00e2n multe \u00eentreb\u0103ri. Unele, inclusiv dintre cele puse demult, de copilul din bra\u021bele bunicului, nu \u0219i-au g\u0103sit \u00eenc\u0103 r\u0103spunsul. Dar r\u0103m\u00e2n \u0219i multe dovezi, r\u0103m\u00e2n pove\u0219tile copil\u0103riei, amintirile transmise din str\u0103buni\u2026 \u0219i \u00een care se pot g\u0103si probabil multe r\u0103spunsuri\u2026<\/span><\/p>\n

Cluj-Napoca, 2014. Pove\u0219tile bunicilor (Partea I – Zaharia): ‘Amintiri pentru fiul meu, Paul, \u0219i nepotul meu, Mihai, fiul regretatului meu frate\u2026<\/em>‘.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Extrase din diferite documente <\/strong><\/p>\n

(‘Cultura poporului’ – arhiva BCU Cluj, ‘Tribuna \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului’, ‘Graiul S\u0103lajului’)<\/p>\n

\u00a0Ioanichie<\/b> Druhora<\/b><\/h1>\n

\u2013 Tribunul de pe Valea Alma\u015fului \u2013<\/strong><\/h2>\n

 <\/p>\n